Directorul ANI, Horia Georgescu, a declarat, vineri, că în România fenomenul conflictelor de interese în materia fondurilor europene sau a achizițiilor publice din bugetul statului a atins proporții îngrijorătoare, „chiar epice”.
El a făcut afirmația la conferința „Problematica suspiciunilor de fraudă și a conflictului de interese în domeniul achizițiilor publice aferente proiectelor finanțate din instrumente structurale”, organizată de Ministerul Afacerilor Europene.
Potrivit lui Georgescu, frauda, sau conflictul de interese în achizițiile publice cu fonduri europene, este acceași care se identifică și la nivelul achizițiilor din bugetul național, problematica fiind cumva similară.
El a susținut că este prioritar ca acest fenomen să fie combătut, fiind necesară o convergență în privința abordării și verificării și sancționării.
„Noi am început, încă de anul trecut să abordăm proactive această situație și să procesăm date și informații, care, până la urmă, au arătat un fenomen în creștere, un fenomen de masă, cum este cel al conflictului de interese”, a subliniatr acesta.
El a amintit că ANI a realizat un studiu la nivelul autorităților locale, la nivelul consiliilor județene și al municipiilor reședință de județ, care a a arătat că peste 25% dintre aleșii locali redirecționează formal sau informal fonduri publice spre buzunarul propriu.
Georgescu a adăugat, în acest sens, că acest tipar comportamental se întâlnește și la funcționarii care se ocupă cu fonduri europene.
Șeful ANI a arătat că sunt numeroase situații în care firme ale rudelor funcționarului care gestionează sau administrează un proiect câștigă, prin beneficiari, contracte, sau, după ce evaluează un proiect, își dă demisia din autoritatea de management și devine expert în cadrul proiectului evaluat.
Horia Georgescu a criticat faptul că, în prezent, sistemul de combatere a conflictului de interese are proceduri, dar nu are finalitate.
El amintit că, în 2011, ANI a semnat protocoale de colaborare cu toate autoritățile de management. „Impactul este aproape de zero, pentru că nu suntem sesizați și, încă o problemă tehnică, proiectele se blochează din cauza faptului că, procedural, la noi investigațiile merg destul de greu”, a subliniat Horia Georgescu.
În opinia sa, trebuie să se realizeze un sistem integrat, astfel încât Agenția să poată emite avertismete către autoritățile de managemenet sau actorii implicați pentru a putea preveni aceste conflicte de interese.
Acesta a precizat că, în acest moment, ANI face, în colaborare cu alte instituții, o analiză critică a legislației, pentru a vedea care sunt neajunsurile acesteia și cum poate fi modificată.
„Este o realitate că legislația și-a atins limita. Mecanismele, fie de sancționare fie de avertizare, sunt total ineficiente”, a ținut să sublinieze șeful ANI.
„Foarte multe situații în care am verificat conflicte de interese, am ajuns la niște concluzii, actele noastre au fost atacate în instanță au rămas definitive în favoarea ANI, dar produsele conflictului de interese nu se recuperează”, a declarat, de asemenea, Horia Georgescu.